MCP în România, 2026

1. 1

   România are cele mai multe servere MCP din regiune.

   57 din cele 93 de servere din registru sunt românești (61%). Următoarea țară, Polonia, are 8. Registrul a pornit din România, așa că aici am căutat cel mai atent.

2. 2

   Datele de firme și facturarea electronică adună cele mai multe servere.

   12 servere pentru datele de firme și 11 pentru facturarea electronică, aproape 40% din total. Exact datele de care un contabil sau un vânzător are nevoie zilnic.

3. 3

   Integrările cu ANAF vin doar din comunitate.

   Am găsit 6 servere pentru ANAF și e-Factura. 5 se instalează pe calculatorul tău și folosesc certificatul sau tokenul tău. Nicio instituție publică nu are încă un server MCP propriu.

4. 4

   Firmele care publică oficial preferă serverele la distanță.

   26 de servere românești sunt publicate de firma care deține serviciul, iar 21 dintre ele se conectează direct, fără instalare. Din cele 26 de servere la distanță, 14 răspund fără cont și 9 cer cont sau cheie.

5. 5

   Serverele care răspund sunt bine construite.

   Am citit lista de unelte la 31 de servere din tot registrul: 778 de unelte. 87% spun clar dacă doar citesc sau modifică date, iar 75% doar citesc. Toate folosesc aceeași versiune a protocolului, iar timpul median de răspuns este 194 ms.

Serverele românești, după ce fac. „Oficiale” sunt cele publicate de firma care deține serviciul.

Registrul cuprinde și o selecție de servere din Europa Centrală și de Est, 13 țări cu tot cu proiectele europene. Pentru celelalte țări am adăugat doar serverele utile și firmelor din România.

Nu am găsit servere MCP de la bănci românești, de la operatori de telecomunicații, de la furnizori de utilități sau de la instituții publice. Pentru datele publice și mesagerie există cel mult un server.

Pentru o firmă cu un API public, un server MCP înseamnă că clienții ei pot lucra cu produsul direct din ChatGPT, Claude sau Copilot. Primele firme care îl publică în categoriile goale vor fi singurele pe care asistenții AI le găsesc.

Registrul cuprinde servere MCP făcute în România sau pentru servicii folosite de firmele din România, plus o selecție din Europa Centrală și de Est. Le-am găsit în registrul oficial MCP, pe GitHub, npm și PyPI și pe site-urile firmelor.

Verificarea rulează automat în fiecare dimineață. Ce verificăm diferă după tipul serverului:

• Răspund și își arată uneltele (14). Ne-am conectat ca un asistent AI și am primit lista de unelte. Notăm și cât durează răspunsul.
• Răspund, dar cer cont (9). Serverul e online, dar fără cont nu ne arată uneltele, deci nu le-am putut încerca.
• Se instalează local (31). Rulează pe calculatorul tău. Verificăm că pachetul e publicat pe npm, PyPI sau GitHub, că nu e abandonat și când a fost actualizat ultima dată. Nu le rulăm noi. 20 din cele 31 de pachete românești au fost actualizate în ultimele 90 de zile.
• Adresa e în contul clientului (2). Servere oficiale a căror adresă apare doar după autentificare în aplicația vendorului. Le listăm, dar nu le putem verifica public.
• Nu răspund (1). Serverul nu a răspuns sau a răspuns cu o eroare.

„Oficial” înseamnă publicat de firma care deține serviciul. Cifrele de pe pagină se recalculează după fiecare verificare, deci pot crește de la o zi la alta.

Toate datele din raport sunt publice: registry.json, registrul în formatul oficial MCP și starea fiecărui server.

Pentru citare: Registrul MCP, „MCP în România, 2026”, www.registrulmcp.ro/raport/mcp-romania-2026